Antonie Solomon a fost arestat preventiv pentru 29 de zile, deoarece judecătorul şi-a însuşit argumentaţia procurorilor punct cu punct. DNA l-a acuzat pe primar de luare de mită în formă continuată, fals intelectual şi uz de fals pentru emiterea autorizaţiei de construire a hipermarketului PIC şi pentru prelungirea traseului autobuzului 13 până la magazin, dar judecătorul l-a arestat doar pentru primele două capete de acuzare. În plus, acesta a decis încarcerarea, deoarece a considerat că, lăsat în libertate, Solomon ar putea influenţa martorii, mai ales că DNA nu a finalizat încă ancheta. Judecătorul a demontat una dintre explicaţiile dragi ale primarului Solomon atunci când descoperea că subordonaţii săi îl puneau să semneze acte nu tocmai legale. Solomon se scuza că semna ca primarul. Procurorii DNA şi judecătorul i-au spus că din funcţia pe care o are trebuia să ştie ce semnează.
DNA: Avere prea mare pentru primar
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în dosarul de mită privind autorizaţia de la PIC, urmărirea penală a început IN REM la data de 4 noiembrie 2009, adică nici o persoană din Primăria Craiova nu era vizată în mod special. Abia pe 1 martie 2010 a fost începută urmărirea penală împotriva lui Solomon, iar a doua zi a fost pusă în mişcare acţiunea penală. „În referatul ce însoţeşte propunerea de arestare preventivă se arată că, cu ocazia efectuării actelor premergătoare şi actelor de urmărire penală în cauză, au rezultat date şi indicii temeinice cu privire la următoarea situaţie de fapt:(...) În urma verificării declaraţiilor de avere, postate pe site-ul Primăriei municipiului Craiova, a rezultat că inculpatul deţine în proprietate următoarele bunuri: un teren intravilan în suprafaţă de 20.000 mp dobândit în anul 2003 în oraşul Calafat, judeţul Dolj, un apartament în municipiul Craiova, dobândit în anul 1993, o casă de vacanţă în comuna Bucovăţ, sat Leamna de Sus, judeţul Dolj, dobândită în anul 1995, un spaţiu comercial în municipiul Craiova, dobândit în anul 1999, un teren intravilan în localitatea Leamna de Sus în suprafaţă de 3.330 mp, dobândit în anul 1994, un teren intravilan în suprafaţă de 247 mp situat în municipiul Craiova, dobândit în anul 2007, un apartament situat în municipiul Craiova, dobândit în anul 1997, 5 spaţii comerciale dobândite în perioada 1993 -2007, un autoturism VOLSKWAGEN TOUAREG, achiziţionat în anul 2007, un cont curent şi un depozit bancar, ambele deschise în anul 2006 la FINANS BANK, inculpatul achiziţionând aceste bunuri, în condiţiile în care de zece ani deţine numai funcţii publice, iar veniturile realizate de soţia sa şi care sunt menţionate în declaraţia de avere a inculpatului sunt sume modice“, spun procurorii DNA.
Procurorii cred că mita a fost dată în primărie
Aceştia precizează că în data de 9 noiembrie 2006, Cornel Penescu, acţionar principal al SC P. SA Piteşti, s-a deplasat personal în Craiova, unde s-a întâlnit cu primarul, căruia i-a remis, la sediul primăriei, suma de 10.000 de euro. Scopul era ca acesta din urmă să nu-şi îndeplinească în mod corespunzător atribuţiile de serviciu, să-şi exercite autoritatea asupra membrilor Comisiei de Sistematizare a Circulaţiei Rutiere şi Pietonale din Craiova, în care avea calitatea de preşedinte, în vederea aprobării cererii Regiei Autonome de Transport Craiova care solicita acordul de prelungire a traseului nr. 13 (autobuz) până în zona unde era amplasat hipermarket P. Craiova. „La 8 noiembrie 2006, a fost interceptată o convorbire telefonică între P. G. C. şi U. B., în care se discută despre problema transportului, iar la finalul discuţiei învinuitul P. G. C. s-a hotărât să se deplaseze personal la primarul municipiului Craiova pentru a rezolva problema cu transportul, motiv pentru care îi spune sus-numitului: «Mă duc eu pe la el, n-am încotro. Hai pa!».
Imediat, în cursul aceleiaşi zile, învinuitul P. G. C. l-a apelat pe inculpatul S. A. (Solomon - n.r.)., convorbire înregistrată la ora 14.05, din care reies indicii de încercare a mituirii inculpatului S. Dintr-o altă înregistrare între P. G. C. şi U. B., a rezultat că primul se decide să se ducă personal la primar pentru a rezolva această problemă. În cursul aceleiaşi zile, a fost interceptată o convorbire telefonică între P. G. C. şi P. G., primul cerându-i secundului să-i procure 10.000 de euro pentru a fi înmânaţi inculpatului S..
De asemenea, la ora 13.15, învinuitul P. G. C. l-a apelat telefonic pe inculpatul S. A., spunându-i că, în jurul orei 13.40, va ajunge la primărie.
Ulterior întâlnirii cu inculpatul S. A., învinuitul P. G. C. l-a apelat pe numitul U. B., spunându-i că s-a întâlnit cu primarul municipiului Craiova, că a rezolvat problema, iar acesta să meargă a doua zi la primar pentru a discuta în concret despre transport, iar în după-amiaza aceleiaşi zile, la ora 17.11, învinuitul P. G. C. l-a apelat pe celălalt acţionar al firmei, P. L., spunându-i că s-a întâlnit cu inculpatul A. S. şi că i-a dat suma de bani. Suma de bani remisă cu titlu de mită a fost menţionată în evidenţa paralelă, respectiv în Registrul de casă al SC P. SA, cu menţiunea: «comisioane primar Craiova - 35,050.00», la data de 9 noiembrie 2006.
S-a mai arătat că, în data de 10 noiembrie 2006, U. B. îi relatează învinuitului P. că s-a întâlnit cu inculpatul A. S. şi că s-a rezolvat problema transportului, în acest sens fiind exemplificate şi convorbirile telefonice din 13 noiembrie 2006, 14 noiembrie 2006, 26 noiembrie 2006. S-a constatat că, din interceptările convorbirilor telefonice, rezultă clar influenţa şi autoritatea avute de inculpat asupra conducerii Regiei Autonome de Transport Craiova, acesta susţinând că, practic, el i-a numit în funcţie“.
Minciunile din autorizaţia de construcţie
„În timpul efectuării actelor de urmărire penală s-a mai stabilit că în cursul lunilor februarie - martie 2006, în patru rânduri, primarul municipiului Craiova, S. A., a primit cu titlu de mită suma de 40.000 de euro pentru a emite autorizaţia de construcţie pentru hipermarketul P. Caiova, suma fiind remisă efectiv de către acţionarul principal al SC P. SA Piteşti, P. G. C., iar la 16 martie 2006 a fost emisă autorizaţia de construcţie cu nr. 303, autorizaţie emisă cu încălcarea normelor Legii nr. 50/1991 şi Legii nr. 18/1991, deoarece la momentul emiterii autorizaţiei terenul pe care urma să fie amplasată construcţia se afla în extravilanul municipiului Craiova, judeţul Dolj, şi avea destinaţia de teren agricol, schimbarea destinaţiei terenului din extravilanul în intravilanul localităţii realizându-se în luna noiembrie 2006. S-a menţionat că autorizaţia de construire nr. 303, din 16 martie 2006, a fost semnată de primarul municipiului Craiova, S. A., în aceeaşi zi în care SC P. SA Piteşti a depus cererea prin care a solicitat această autorizaţie, cu toate că Legea nr. 50/1991 prevede un termen maxim de eliberare de 30 de zile pentru a putea fi analizată toată documentaţia depusă de către solicitant şi a fost completată cu menţiuni nereale. Concret, în autorizaţie scria că aceasta ar cuprinde avizele şi acordurile obţinute, dar în realitate verificările efectuate au demonstrat că nu a fost obţinut Avizul de scoatere din circuitul agricol, de la Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Dolj, al terenului, nu a fost obţinut Certificatul de Nomenclatură Stradală şi nu a fost întocmit Referatul de expertiză tehnică pentru lucrările de construcţie începute anterior emiterii autorizaţiei. Mai mult decât atât, lucrările executate fără autorizaţie de construire au fost cuprinse la data de 27 martie 2006 într-un proces-verbal de recepţie parţială întocmit în fals, proces-verbal semnat de administratorul SC P. SA - P. G., directorul S. C. şi inspector şantier D. N., prin care s-a procedat la recepţia stadiului fizic de lucrări la obiectivul hipermarket P., şi anume terminarea fundaţiei şi a stâlpilor de susţinere conform documentaţiei şi Autorizaţiei de construire nr. 303 din 16 martie 2006, deşi, practic, aceste lucrări au fost executate fără autorizaţie, reprezentanţi ai Primăriei municipiului Craiova întocmind proces-verbal de sancţionare contravenţională a SC P. SA (proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. 92/22 noiembrie 2005)“.
Solomon ştia de revendicări
Pe 18 noiembrie 2005, SC P. SA prin reprezentant I. P. a mai depus o cerere pentru emiterea autorizaţiei de construire, înregistrată sub nr. 224138, iar la data de 24 noiembrie 2005, prin adresa înregistrată sub acelaşi număr, Primăria municipiului Craiova, sub semnătura viceprimarului G. N. şi a arhitectului-şef D. M., a comunicat solicitantului că documentaţia depusă pentru obţinerea autorizaţiei de construire nu a obţinut viza juridică favorabilă, întrucât exista un litigiu pe rolul instanţelor judecătoreşti.
„Ulterior însă, după remiterea sumelor de bani cu titlu de mită în mod repetat, autorizaţia de construire s-a eliberat, în condiţiile existenţei aceleiaşi documentaţii depuse la data de 18 noiembrie 2005, ajungându-se la situaţia paradoxală ca hipermarketul P. Craiova să înceapă să funcţioneze de la 26 octombrie 2006 în condiţiile în care terenul pe care era amplasat se afla încă în extravilanul municipiului Craiova“, se arată în referatul procurorilor DNA. Aceştia spun că primarul Solomon ştia că PIC a construit fără autorizaţie de construire, întrucât a aplicat amenda de 100.000.000 de lei, însă ulterior nu a mai dispus intrarea în legalitate, omiţând această situaţie în cazul Autorizaţiei de construire emise sub nr.303/2006. „S-a stabilit că pe rolul instanţelor din judeţul Dolj existau mai multe litigii legate de terenul dobândit de SC P. SA, de asemenea, existau cereri de restituire a acelui teren depuse iniţial la Comisia locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Craiova şi trimise ulterior spre competentă soluţionare la Comisia locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Işalniţa“, au precizat procurorii care au citat o declaraţie dată de Solomon Gazetei de Sud în 2005: „Cel care a cumpărat terenul (...) este PIC SA, pot să garantez că nu va primi sub nici o formă autorizaţia de construire necesară. Nu neg calitatea de cumpărător de bună-credinţă, dar nu ne putem permite să încălcăm legea şi, pe acel teren, primăria nu poate acorda vreun aviz de construcţie. Am fost înştiinţaţi de către locuitorii localităţii Işalniţa să nu se emită nici un fel de autorizaţie de construire, deoarece pentru aceleaşi suprafeţe au fost făcute cereri de reconstituire a dreptului de proprietate“.
Mititelu, martor în dosar
Sumele plătite cu titlu de mită au fost evidenţiate de către Cornel Penescu în evidenţa contabilă paralelă, respectiv pe înregistrările din Registrul de casă descoperite cu ocazia percheziţiilor informatice efectuate. „Astfel, la data de 9 noiembrie 2006, ora 9.50 a fost interceptată o convorbire telefonică între P. G. C. şi P. G. care i-a cerut să-i facă rost de 10.000 de euro pentru a fi remişi primarului municipiului Craiova. La aceeaşi dată, contravaloarea în lei a celor 10.000 de euro a fost menţionată în Registrul de casă în cuantum de 35.050 RON.
Fiind audiat, la data de 1 februarie 2010, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti, martorul M.A. (Adrian Mititelu - n.r.) a precizat: «În urmă cu circa trei ani de zile, am făcut o afirmaţie pe un post local de televiziune din Craiova cum că, pentru eliberarea autorizaţiei de construcţie a hipermarketului P. Craiova s-ar fi plătit suma de 20 de mii de dolari sau euro, informaţie pe care am aflat-o din anturajul persoanelor de la SC P. SA Piteşti»“. Pentru dovedirea existenţei indiciilor temeinice de săvârşire a infracţiunilor pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală, DNA Piteşti invocă mai multe convorbiri telefonice şi declaraţiile martorilor Daniel Mărculescu, fost arhitect-şef al Primăriei municipiului Craiova şi L. E., persoana din cadrul Direcţiei de Urbanism desemnată pentru a verifica documentaţia aferentă autorizaţiei de construire.
Voia să-şi cumpere casă de vacanţă la Constanţa
Cu ocazia percheziţiei domiciliare din 2 martie 2010, procurorii au găsit în apartamentul lui Solomon, în al doilea dormitor, pe partea stângă, pe dulapul de haine, o cutie de carton ce conţinea mai multe pachete cu sume de bani în euro, iar în urma numărării bancnotelor aflate în cutie s-a stabilit că în aceasta se afla suma de 200.000 de euro.
De asemenea, au fost identificate mai multe documente privind dobândirea unor proprietăţi imobiliare, iar printre înscrisurile găsite cu ocazia percheziţiei domiciliare s-a găsit şi un act autentic ce privea achiziţionarea unei case de vacanţe în Constanţa.
Martori sub presiune
DNA a considerat că Antonie Solomon a încercat să zădărnicească aflarea adevărului în mod direct şi indirect prin influenţarea martorilor audiaţi în cauză ori prin alterarea mijloacelor materiale de probă.
„Astfel, după audierea martorului M. A. şi după ce Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti a solicitat Primăriei Craiova documentaţia legată de obţinerea autorizaţiei de construire de către SC P. S.A., inculpatul A. S. a ieşit public în mass-media şi a dat declaraţii agresive de natură a influenţa martorii. Aşa fiind, la data de 16 februarie 2010, inculpatul A. S. a precizat, pentru publicaţia P. S., următoarele: «Nu-mi vine să cred ce face Mititelu! S-a dus la DNA şi m-a denunţat. Nu ştiu cu ce acum. Urmează să fiu, probabil, chemat la audieri. Atunci voi afla. Mititelu este incalificabil ca om. Mi-e scârbă de lucrurile pe care le face»“.
Această declaraţie a fost preluată de majoritatea televiziunilor şi de presa scrisă, atât de la nivel local, cât şi la nivel naţional, date fiind funcţia deţinută de inculpat, influenţa pe care o deţine acesta în zonă, prerogativele pe care le are, acestea fiind de natură să influenţeze martorii audiaţi în cauză. DNA spune că primarul ar fi încercat să-l influenţeze şi pe fostul arhitect-şef.
„La data de 26 februarie 2010 a fost reaudiat martorul M. D., care a precizat: «A doua zi după ce am fost audiat la Serviciul Teritorial Piteşti al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, am fost contactat de primarul A. S. care m-a întrebat care sunt problemele de care au fost interesaţi anchetatorii, iar eu i-am spus că numai despre autorizaţia emisă pentru SC P. SA. Piteşti. Fac precizarea că am fost chemat la Primăria municipiului Craiova pentru a discuta cele relatate anterior cu primarul A. S.». În ceea ce priveşte alterarea mijloacelor materiale de probă, procurorii spun că este indubitabil faptul că s-a încercat acest lucru, deoarece, deşi pe cererea cu nr. 223.061 din 14 noiembrie 2005, prin care PIC solicită eliberarea autorizaţiei, apar menţiuni legate de solicitări făcute în temeiul Legii nr. 247/2005 sub semnătura consilierului juridic N. C., acestea au fost şterse, iar martora anterior menţionată, fiind audiată, a precizat că nu este autorul acelor modificări. De asemenea, la data de 17 februarie 2010, într-o conferinţă de presă, inculpatul S. A. a precizat, referindu-se la datoria de 100.000 de lei pe care clubul de fotbal patronat de M. A. o are faţă de bugetul local, că este dispus să achite împreună cu alte persoane această datorie, afirmând: «Până la urmă o să plătesc eu, o să vorbesc cu mai mulţi să facem o chetă să plătim redevenţa pentru concesiune». Afirmaţiile au fost preluate în mai multe publicaţii, printre care şi G.de S., un cotidian local“, mai spun procurorii. Presiuni a acuzat şi o persoană angajată la Direcţia de Urbanism.
„Relevantă pentru modul în care s-a emis chiar în aceeaşi zi autorizaţia de construcţie este declaraţia martorei L. E., persoana din cadrul Direcţiei de Urbanism desemnată pentru a verifica documentaţia aferentă autorizaţiei de construire care, cu ocazia audierii din data de 26 februarie 2010, a precizat că, în mod cert, asupra sa s-au exercitat presiuni pentru redactarea autorizaţiei de construire, iar acestea puteau fi exercitate fie de arhitectul-şef, fie de la secretarul primăriei, fie de Primarul municipiului Craiova“, mai arată procurorii.
Penescu ţinea conta-bilitate dublă de frica nevestei
Avocatul lui Antonie Solomon a cerut instanţei ca primarul să fie cercetat în libertate. Florin Şurghie a arătat că organele de urmărire penală s-au comportat cu rea-credinţă şi că din dosar lipsesc piese importante, cum ar fi dovada remiterii efective a sumei de bani
„Esenţa infracţiunii (...) este aceea a dării şi luării de mită, dar din actele de urmărire întocmite în cauză nu există nici un indiciu care să ateste faptul că Penescu a oferit şi Solomon a primit vreo sumă de bani. De asemenea, nu există indicii din care să rezulte că Solomon ar fi primit suma de 40.000 de euro, deci această acuzaţie nu trebuie luată în seamă, pentru că DNA - Serviciul Teritorial Piteşti încearcă cu orice preţ să obţină arestarea lui Solomon, pentru ca acesta să cedeze psihic. Nu se face în nici un mod dovada existenţei elementului material al infracţiunii de luare de mită. În actele de urmărire întocmite în cauză, Ministerul Public nu spune la ce dată şi în ce loc s-a luat rezoluţia infracţională în baza căreia să se desfăşoare actele materiale ce fac obiectul acestui dosar, nu se specifică dacă, unde şi când s-au primit banii de către Solomon“, a spus avocatul.
Acelaşi apărător a susţinut că DNA Piteşti nu avea competenţă să se ocupe de caz, acest lucru revenind DNA Craiova.
„Nu există nici măcar indicii că inculpatul Solomon ar fi săvârşit infracţiunea de luare de mită şi nu sunt îndeplinite nici elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 189 Cod penal, în sensul că acesta nu a făcut decât să execute propria semnătură pe o autorizaţie de construire. Inculpatul S. nu a întocmit acel înscris despre care s-a susţinut că ar fi un fals, el doar semnând, după ce a observat că a fost semnat de secretar şi de arhitect, cei care aveau obligaţia de a verifica şi constata legalitatea acelui act. Semnătura primarului doar dă girul de valabilitate al unui act oficial“.
Avocaţii lui Solomon au spus chiar că Penescu a ţinut o evidenţă contabilă dublă pentru a avea acoperire în faţa soţiei sale, care este foarte geloasă.
„În declaraţia sa, învinuitul P. afirmă că nu i-a dat lui S. nici o sumă de bani cu nici un titlu. El a declarat că avea nevoie de anumite sume de bani şi le-a justificat în evidenţa contabilă dublă a firmei P. ca fiind cheltuite pentru eliberarea autorizaţiei de construcţie şi pentru prelungirea traseului de autobuz în Craiova pentru a avea acoperire în faţa soţiei sale, care este geloasă“, a precizat în cadrul şedinţei de judecată unul dintre avocaţi.
Judecătorul: Solomon a încercat să-l îmbuneze pe Mititelu
După ce a ascultat cele două părţi, judecătorul de la Tribunalul Piteşti a aprobat mandatul de arest preventiv. „Apreciem că în cauză există indicii temeinice care conduc la presupunerea rezonabilă că inculpatul S. a primit în repetate rânduri de la P. C. suma totală de 50.000 de euro (...) Deşi inculpatul a negat participarea la faptele pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, considerând aceste fapte ca imposibile sau acţiuni abuzive, apreciem că convorbirile telefonice şi evidenţele informatice paralele reliefează interesul constant în derularea operaţiunilor de corupţie pentru care a ajuns să fie cercetat penal (...) Tribunalul reţine că declaraţiile de presă date de inculpat ulterior audierii de către DNA a martorului Mititelu şi a solicitării de la Primăria Craiova a documentaţiei referitoare la emiterea autorizaţiei de construire din data de 3.03.2006 pot fi asimilate unor presiuni indirecte exercitate asupra persoanelor care urmează a fi audiate în prezenta cauză, inclusiv a celor implicate sub orice formă în procesul emiterii autorizaţiei de construire. Apreciem totodată că însăşi poziţia pe care o ocupă inculpatul în cadrul primăriei este de natură a influenţa declaraţiile pe care urmează să le dea în faţa anchetatorilor persoanele din cadrul acestei instituţii. De asemenea, instanţa consideră că disponibilitatea manifestată de inculpat în sensul achitării datoriei de 100.000 de euro pe care Clubul de fotbal patronat de M. A. o are faţă de bugetul local şi folosirii cu titlu gratuit de către acest club a stadionului «Ion Oblemenco» reprezintă încercări de a influenţa poziţia martorului Mititelu, în condiţiile în care, anterior demarării cercetărilor în cauza de faţă între acesta şi inculpat exista o stare conflictuală de notorietate (...) Măsura arestării preventive poate fi dispusă dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea mai mare de patru ani şi există probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Prima condiţie este îndeplinită întrucât faptele pentru care este cercetat inculpatul sunt sancţionate de lege cu închisoare mai mare de patru ani. În ceea ce priveşte condiţia pericolului concret pentru ordinea publică instanţa reţine următoarele:
Dreptul la libertate şi la siguranţă, consacrat de art. 5 din CEDO, este un drept inalienabil, reprezentând unul dintre cele mai importante drepturi consacrate de Convenţie, dar nu este mai puţin adevărat că, în circumstanţe excepţionale, prin gravitatea lor deosebită şi prin reacţia publicului la săvârşirea lor, anumite infracţiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice detenţia înainte de proces, cel puţin pentru un anumit timp (aşa cum a statuat CEDO în cauza Letellier c. Franţei).
Este adevărat că odată cu trecerea timpului, aşa cum a invocat inculpatul prin apărător, se poate estompa pericolul concret pentru ordinea publică, însă apreciem că în cauză acest pericol a apărut în momentul în care faptele au fost aduse în mod efectiv la cunoştinţa publicului, respectiv în anul 2010 şi nu la data săvârşirii lor (...) Inculpatul este cercetat pentru fapte de corupţie care, în opinia instanţei, au o mare gravitate, date fiind repetabilitatea acestora, numărul mare de persoane care s-au dovedit a fi implicate în această cauză, aspecte ce sunt de natură a periclita ordinea publică în contextul socio-economic actual şi poate da un exemplu negativ celor care se apropie de acest fenomen. Astfel, indivizii ar putea fi tentaţi să depăşească orice problemă cu care se confruntă prin oferirea unor favoruri unor funcţionari coruptibili, iar aceştia din urmă, prevalându-se de interpretarea în mod subiectiv a procedurilor pentru emiterea autorizaţiilor, avizelor etc., pot da curs unor cereri vădit nefondate şi nelegale formulate de aceştia, deseori în detrimentul altor persoane care nu au recurs la astfel de procedee ilegale.
Faptele presupus a fi săvârşite de către inculpatul S. duc la diminuarea prestigiului de care ar trebui să se bucure autorităţile publice, determinând totodată lipsa de încredere a cetăţenilor faţă de persoanele care exercită funcţii publice de natură administrativă.
Constatăm că în speţa de faţă (...) inculpatul s-a folosit de funcţia pe care o deţine în scopul obţinerii unor avantaje materiale pe căi ilicite.
Apreciem ca în acest context măsura preventivă împotriva persoanelor faţă de care sunt indicii rezonabile că au comis infracţiuni de corupţie trebuie să reflecte şi mesajul social transmis prin intermediul justiţiei, deoarece corupţia necesită un mesaj de descurajare, mai ales dacă avem în vedere că societatea românească contemporană a suportat şi suportă impactul deosebit de grav al corupţiei
Faptele reţinute în sarcina acestui inculpat, cu privire la care există indicii temeinice de săvârşire, constituie, în opinia noastră, veritabile sfidări la adresa ordinii de drept, care impun o ripostă pe măsură din partea organelor judiciare.
Pericolul social concret pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului este determinat totodată de realitatea socială care ne înconjoară, de ecoul unor asemenea fapte în rândul societăţii civile.
La ora actuală, când predomină corupţia ca fenomen de pericol social major care împiedică activitatea normală a instituţiilor statului, faptele de corupere a unui funcţionar public cu atribuţii de control prezintă o mare gravitate şi nu pot beneficia de un tratament blând.
Totodată, nu este de neglijat nemulţumirea pe care ar crea-o lăsarea în libertate a inculpatului în rândul celor faţă de care s-a luat deja o astfel de măsură preventivă chiar şi pentru fapte de o gravitate mai redusă, ceea ce ar compromite ideea de dreptate, de combatere a fenomenului infracţional“, a motivat judecătorul decizia luată.
