Războiul dintre primarul Antonie Solomon şi finanţatorul Universităţii Craiova, Adrian Mititelu, pare să-şi aibă originea în interesele financiare diferite ale celor doi. Solomon a fost bun prieten cu Mititelu şi chiar l-a ajutat indirect pe acesta să pună mâna pe Balta Craioviţa, în 2005, când finanţatorul era în plin avânt de cucerire a terenurilor statului prin metode nu tocmai ortodoxe. De fapt, Mititelu chiar a recunoscut săptămâna trecută că este numărul unu în acte. Pentru cine nu ştie sau a uitat ascensiunea finanţatorului, GdS vă prezintă istoria terenurilor de zeci de milioane de euro care l-au făcut pe Mititelu patron în fotbal. O istorie care în prezent este anchetată de procurori, şi de la Bucureşti, şi de la Piteşti.
Plimbările recente pe la DNA Piteşti ale primarului Solomon, ale fostului viceprimar Gheorghe Nedelescu şi ale lui Adrian Mititelu în dosarul corupţiei din fotbal au adus din nou în discuţie problema terenurilor care l-au îmbogăţit pe finanţatorul clubului de fotbal. GdS a scris pe larg despre modul în care justiţia şi primăria au pus împreună umărul la căpătuirea lui Adrian Mititelu, cumpărător asiduu de drepturi succesorale ale moştenitorilor, unii chiar de viţă boierească. Numele Negoescu îi trezeşte şi acum amintiri plăcute lui Mititelu. Dar să le luăm pe rând.
A vrut terenul, a rămas cu pomii
Adrian Mititelu a încercat să obţină iniţial 99 de hectare de teren ale Staţiunii de Dezvoltare Pomicolă Cernele, în urmă cu aproape zece ani. A cumpărat o datorie pe care staţiunea o avea către o bancă, apoi, ajutat de un expert în ale şmecheriilor imobiliare, a executat creanţa. S-a crezut prea devreme stăpân pe terenul statului. Instituţiile abilitate să vegheze la bunul public s-au trezit din letargie şi au spulberat visul de latifundiar al lui Mititelu. În cele din urmă, acesta s-a ales doar cu pomii de pe cele 99 de hectare şi cu un proces prin care i se cer despăgubiri pentru faptul că nu s-a mai ocupat de îngrijirea lor. Insistent, Mititelu a găsit însă metoda de a se face stăpân pe zecile de hectare de teren aşezate strategic la Drumul European 70. Cu ajutorul cunoştinţelor din Primăria Craiova, a identificat mai mulţi moştenitori ai boierului Costică Negoescu, care se chinuiau să-şi obţină pământul, şi a cumpărat de la aceştia drepturile succesorale pe sume ridicole. Cu hârtiile în buzunar, Mititelu, prin reprezentanţii săi, a cerut terenul de la primărie, dar a fost tratat cu refuz. Aşa că s-a adresat instanţei, unde şi-a intrat în rol judecătorul Gheorghe Trăistaru de la Tribunalul Dolj. Acesta a dat sentinţa de pomină nr. 292 din 13 iulie 2004, prin care neamurile lui Mititelu deveneau proprietare pe următoarele bunuri: teren în suprafaţă de 52,08 ha situat în Craiova, cartier Craioviţa, balta 1 în suprafaţă de 6,20 ha, teren băltos cu luciu de apă, balta 2 în suprafaţă de 26,51 ha, teren băltos cu material lemnos fără luciu de apă rezultat prin eroziunea solului în decurs de 50 de ani, 17,67 ha de teren liber (fosta fâneaţă) situat împrejurul bălţii Craioviţa, 1,68 ha de teren liber în apropierea bălţii Craioviţa, 44 ha de teren situat în intravilanul municipiului Craiova, cartier Cernele. La aceste măsuri „reparatorii“ în natură s-au adăugat despăgubiri pentru încă 43 ha de teren situat în intravilanul oraşului, ocupate de construcţiile din cartierele Craioviţa Veche şi Craioviţa Nouă. În contul acestor 43 de hectare, Mititelu şi rudele sale au primit în cele din urmă acţiuni la Fondul „Proprietatea“, pe care finanţatorul le evalua în urmă cu puţin timp la 80 de milioane de euro.
Juriştii ăştia, cum îl fac ei pe primar pe la spate!
Cum, necum, sentinţa de la Tribunal a rămas definitivă chiar la începutul mandatului de primar al lui Antonie Solomon din cauza unui jurist care acum nu mai lucrează în instituţie. Primăria a făcut recurs la Curtea de Apel Craiova, dar a renunţat la judecată. Iată cum. Văzându-se stăpân peste Lacul Craioviţa şi pe zeci de hectare de teren, Mititelu şi-a permis să se lanseze în tranzacţii cu municipalitatea. Norocul lui şi ghinionul primăriei era că instituţia plătise un studiu de fezabilitate pentru reabilitatea zonei şi a Lacului Craioviţa şi miza pe o finanţare europeană de cinci milioane de euro. Nemaiavând, însă lacul în proprietate, nu mai putea să primească banii, aşa că a fost uşor de convins să se aşeze la masa negocierii cu Mititelu. Cu o zi înainte de judecarea apelului, reprezentanţii lui Adrian Mititelu şi Antonie Solomon, în numele Consiliului Local Craiova, au semnat un contract de tranzacţie prin care primăria renunţa la apel, dar primea 37 ha compuse din Lacul Craioviţa şi căile de acces. Prin această şmecherie imobiliară, primăria îi lăsa lui Mititelu tot terenul de la drumul european numai să nu piardă balta şi banii de finanţare. Ce credeţi că s-a întâmplat cu proiectul? Nimic. Balta a fost doar un pretext pentru a renunţa la proces.
Surse din cadrul primăriei susţin că instituţia nu a mai putut accesa fondurile deoarece a fost păcălită de şeful de atunci al juriştilor, care, în loc să solicite Curţii de Apel să ia act de tranzacţie, a cerut renunţarea la apel. Aşa că, judecătorul nu a luat în calcul tranzacţia, iar cele 37 de hectare de baltă i-au revenit tot lui Mititelu.
Terenul care l-a făcut „om“ pe Mititelu
Alt exemplu de prietenie între primărie şi actualul finanţator este şi modul în care a fost obţinut terenul pe care Mititelu l-a vândut lui Cornel Penescu pentru construirea hipermarketului PIC. În prezent, modul în care a fost eliberată autorizaţia de construire face obiectul anchetei DNA Piteşti, care i-a luat la întrebări atât pe Mititelu, cât şi pe Solomon şi pe viceprimarul din 2005, Gheorghe Nedelescu. Bun cunoscător al mersului lucrurilor din primărie, Mititelu a aflat la timp de existenţa a doi revendicatori, Dumitru Raşcă şi Maria Sîngeorzan, domiciliaţi tocmai în localitatea Vatra Dornei, judeţul Suceava. Aceştia ceruseră pe baza Legii nr. 1/2000 retrocedarea terenurilor deţinute în Craiova înainte de colectivizare. La cererea lor, comisiile locală şi judeţeană le-au aprobat o parte din teren în natură şi pentru cealaltă parte urma să primească despăgubiri. Nemulţumit de deciziile comisiilor, Dumitru Raşcă a făcut, în nume propriu, plângere la Judecătoria Craiova împotriva hotărârii comisiei locale şi a comisiei judeţene, cerând de fapt punerea în posesie cu întreaga suprafaţă de 23,5 ha, teren care era administrat tot de Staţiunea de Dezvoltare Pomicolă Cernele. Petentul s-a arătat nemulţumit de faptul că dreptul de proprietate i s-a reconstituit doar pentru 7,5 ha de teren, iar pentru restul, până la 23 ha, a fost refuzat cu motivaţia că nu mai există teren fizic în Craiova. Câteva zile mai târziu, Dumitru Raşcă s-a răzgândit şi a precizat instanţei că, de fapt, a fost pus în posesie cu 15,9 ha, iar pentru diferenţa de 7,5 ha urma să i se acorde despăgubiri. În cererea depusă, acesta a precizat că ştie că există teren liber şi a cerut să i se încuviinţeze efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, lucru care a şi fost aprobat. Totul se întâmpla în 2002. Un expert, pe numele său Virgiliu Nicoli, a descoperit, aşa, ca din întâmplare, că terenurile cerute de Raşcă se află în tarlalele 23 şi 25 ale SCPP, cu deschidere mare la Drumul European Craiova - Severin. Bazându-se pe expertiză, judecătoarea Alina Cauc l-a împroprietărit pe Mititelu cu terenul mult dorit. Problema era că nimeni nu ştia pe unde ar veni acest teren. Atunci şi-a intrat în rol primăria. În martie 2003, comisia locală a Primăriei Craiova a întocmit un proces-verbal de punere în posesie pe numele Raşcă şi Sîngeorzan, fără număr de înregistrare şi plin de tot felul de inovaţii. Astfel, pe originalul păstrat la Camera Agricolă a Primăriei Craiova era menţionat faptul că documentul premergător emiterii titlului de proprietate este făcut conform anexei 37, poziţia 11, precizându-se totodată că nu există proiect de parcelare în zona indicată de judecătoare. Altă menţiune făcută se referă la faptul că punerea în posesie se făcea pentru persoana care figurează în anexa 37, dar la poziţia 12. Pe acelaşi înscris, inginerul de la Camera Agricolă a primăriei le atribuie celor doi proprietari 17,2 ha de teren arabil în tarlaua 23, parcela 1; 4,8 ha în tarlaua 25, parcela 1, şi 1,5 ha în tarlaua 52/1, parcela 31/1, suprafeţele însumate fiind de 23,5 ha, luate din terenurile statului de la SCPP Craiova. Procesul-verbal a stârnit uluiala celor din primărie, care nu s-au putut abţine să-şi exprime nedumerirea chiar pe document, unde au scris negru pe alb: „De unde ia terenul?“. Inginerul se jură că a fost de faţă când s-au făcut măsurătorile în tarlalele pe care le-a trecut în procesul-verbal şi că, de fapt, cele 23,5 ha au fost descoperite ca fiind în plus faţă de cele aproximativ 700 administrate de SCPP. Ca să demonstreze că a fost de faţă la măsurătorile făcute la staţiune, acesta a întocmit şi a semnat pe verso schiţele parcelelor retrocedate, deşi tot el menţionează că terenurile în cauză nu au proiect de parcelare. Cu terenurile la teşcherea, Mititelu a început să vândă bucăţi din el către mai multe firme ale sale şi ale prietenilor săi, astfel că urma lor s-a pierdut. Una dintre ele a ajuns însă la Cornel Penescu şi la o firmă austriacă, ce trebuia să contruiască un mall, rămas doar în stadiu de proiect. Cert este că banii obţinuţi pe terenurile vândute l-au transformat pe Mititelu în patron de echipă de fotbal.
Autorizaţie de frica lui Penescu
Revenind la scandalul din ultimul timp legat de autorizaţia de construire a hipermarketului PIC, documentele şi declaraţiile celor implicaţi în afacere ridică semne de întrebare. În contractul de vânzare-cumpărare dintre PIC şi firma Societatea pentru Reconstrucţia Fotbalului Craiovean, firma lui Mititelu menţionează că acele aproape şase hectare de teren vândute cu 2,5 milioane de euro plus TVA, care fac obiectul tranzacţiei, nu sunt revendicate pe Legea nr. 10/2001. O problemă de nuanţă, pentru că terenurile erau de fapt revendicate de mai multe persoane din Işalniţa pe Legea nr. 247/2005, cea care modificase Legea nr. 10, după cum se arată într-o grefă a Judecătoriei Craiova. Asta nu a împiedicat consiliul local să emită o hotărâre în iunie 2005, înainte ca Mititelu să vândă terenul, prin care schimba destinaţia terenului din zonă agricolă în zonă comercială. Tranzacţia i-a pus la grea încercare pe unii funcţionari din primărie. De exemplu, după ce a făcut terenul construibil prin hotărâre de consiliu şi apoi a emis certificat de urbanism, primăria, prin viceprimarul Gheorghe Nedelescu, cerea în luna noiembrie Serviciului de Registru Agricol un punct de vedere legat de situaţia juridică a terenului şi dacă sunt cereri de retrocedare. Răspunsul Serviciului a lăsat situaţia în coadă de peşte. „Întrucât Legea nr. 247/2005 este în derulare, nu ne putem pronunţa dacă amplasamentul este solicitat sau nu“, se arată în răspuns. Minciună sau nu, cert este că, la data aceea, terenul era revendicat de mai multe persoane din Işalniţa, care ceruseră instanţei să-i interzică primarului Antonie Solomon să emită autorizaţie de construire, primar care s-a tot ferit să emită actul, mai ales că presa publicase o serie de articole despre neregulile prin care terenul ajunsese în posesia lui Adrian Mititelu. Odată plătit terenul, Cornel Penescu, patronul PIC, a început construcţia hipermarketului fără să mai aştepte autorizaţia, motiv pentru care a şi fost amendat cu 10.000 de lei. „Ce amendă? Nu am primit nici o amendă pentru că nici nu am de ce. Noi am cumpărat terenul şi am început lucrările pentru ridicarea hipermarketului fără să mai aşteptăm autorizaţia de construire. Nu stăteam eu cu magazinul după hârtiile lor. A venit într-adevăr unu’ şi a început să ţipe că e terenul lui, dar pe urmă a plecat şi n-a mai venit. Când am fost la primarul Solomon, ne-a spus că îi pare bine că aducem 700 de locuri de muncă în Craiova“, a declarat la vremea aceea Cornel Penescu pentru GdS. În cele din urmă, primăria a emis autorizaţia de construire în martie 2006, apoi, în octombrie acelaşi an, consiliul local a trecut terenul din extravilan în intravilan pentru a se putea construi pe el. De ce şi-a schimbat primarul Antonie Solomon decizia? „La început a scris presa că Mititelu nu ştiu cum a obţinut terenul, nici nu aveau toate documentele în regulă cei de la PIC. Apoi au venit la mine şi au zis că ei sunt cumpărători de bună credinţă şi că îmi fac plângere penală dacă nu le dau autorizaţia. Am văzut toate documentele şi aveau toate avizele, aşa că le-am dat autorizaţia“, a spus Solomon. Cert este că, dacă terenul era în litigiu la acea dată, nu se putea emite autorizaţia de construire. Un aspect care se poate să le fi atras atenţia şi procurorilor DNA Piteşti.
Arbitrul Augustus Constantin, desemnat iniţial de CCA să conducă la centru meciul Dinamo-Universitatea Craiova, de duminică, din etapa a XVIII-a a Ligii I, a fost înlocuit cu centralul Cristian Balaj, 
"Eu nu-l lăsam pe Mititelu să plece de la Craiova pentru nimic în lume. În locul lui Solomon, îl ţineam acolo şi îi mai dădeam şi două-trei milioane de EURO. Acum, toată ţara ţine cu Mititelu. Eu în locul lui Solomon, aş da înapoi. Toţi cei care erau duşmanii lui Mititelu, trec în tabăra lui. Păi Craiova este un simbol. Are cei mai frumoşi suporteri, după Steaua", a spus Dumitru Dragomir
"Vreau să ne arbitreze Alexandru Tudor cu Dinamo! Borcea şi-a dat şi el acordul. Aşa cum televiziunile au ales prima opţiune a etapei meciul Dinamo - Craiova, aşa vreau şi eu ca CCA să delege unul dintre cei mai valoroşi arbitri de la noi. Nu contează cum ne-a arbitrat Tudor în trecut, am avut probleme şi cu el. Am însă încredere în calităţile lui, are valoare", a spus Adrian Mititelu.
